Sushi

Aceasta cu siguranţă nu este o mâncare tradiţională, cel puţin nu tradiţională românească. Mie însă îmi place tare mult. E drept că nu a fost dragoste la prima vedere. Avea alge şi peşte crud, nici nu vroiam să aud de el. Dar la un momentdat am gustat Dragon Roll, un fel făcut cu crevete prăjit şi maioneză picantă. Evident, orice e făcut cu prăjeală e bun şi de atunci am fost mult mai deschisă la a încerca şi alte feluri - ba cele cu legume, ba cu omletă, ba cu somon afumat iar până la urmă mi-a plăcut şi cel cu peşte crud. Se pare că gusturile se dezvolă în timp ;)

Somon afumat, spanac, avocado, susan

O altă combinaţie: surimi, castravete, cremă de brânză

Este a doua oară când fac sushi. Nu sunt foarte mulţumită de cum iese - rulourile mele nu sunt foarte compacte şi tind să se desfacă, şi asta nu pentru că pun prea multe ingrediente ci pentru că nu stăpânesc eu bine tehnică de rulare. Dar perseverez.

Ce am pregătit eu sunt nişte variaţii ale unor rulouri foarte populare in SUA: Philadelphia Roll (de la brânza Philadelphia, nu de la oraş) şi California Roll (cu origini în Los Angeles, bineînteles). Numai că, în graba mare, am inversat carnea în cele 2 rulouri: surimi-ul trebuia să fie în California Roll iar somonul în Philadelphia Roll.

Ingredinte:
- foi nori (algă)
- orez fiert
- 1 lg zahăr brun
- 2 lg oţet de orez
- 1/2 lgţ sare
- somon afumat
- surimi
- castravete
- avocado
- spanac
- susan
Pentru servit:
- sos de soia
- suc de lămâie
- pastă wasabi
- ghimbir murat

Paşii:
1. Se pregăteşte orezul: se amestecă oţetul cu zahărul şi sarea şi se pune peste orezul fiert şi se amestecă.
2. Se întinde folie de plastic peste un covoraş de bambus. 
3. Se pune o foaie  de nori peste covoraş.
4. Se întinde orez peste nori.
5. Se pun ingredientele după placul fiecăruia şi se rulează apoi. Nu se strânge foarte tare dar ruloul trebuie să fie totuşi compact.
6. Se taie rondele de 1.5 cm grosime.
7. Se serveşte cu sos de soia (eu îl prefer amestecat cu suc de lămâie - aceasta fiind o imitaţie e sosului ponzu), cu puţin wasabi şi gimbir murat. Eu nu am avut ghimbir murat, din pacate.

Verdict:
Destul de bun, dar totuşi prefer sushi-ul de cumpărat. În primul rând pentru că este mai compact şi apoi pentru că nu trebuie să lucrez o oră pentru căteva ruluri pe care le dau gata în maxim 15 minute. Sushi fac doar pentru mine căci Ionuţ nu s-ar atinge de aşa ceva. Şi nu exisă nici o şansă să-l convertesc, cum mi s-a întâmplat mie.

Glosar de termeni:
Mirin - vin de orez, deseori folosit în bucătăria japoneză.
Nori - foi de algă, tasate în formă dreptunghiulară folosite pentru rulourile de sushi.
Ponzu - sos acrişor obţinut prin fierberea mirinului, oţetului de orez , fulgilor de ton uscaţi şi a unor alge. După fierbere sosul se amestecă cu suc de citrice. Deseori acest sos de amestecă cu sos de soia si acesta este Ponzu shōyu.
Surimi - carne falsă de crab (este defapt carne de peşte macerată, cu gust de crab).
Wasabi - pastă de culoare verde, obţinută din hreanul japonez, cu acelaşi nume. Având în vedere că adevăratul wasabi este foarte scump, pasta se face defapt tot din hreanul european.


Poftă bună!
Liana